Atenție la amortizări

Pentru că vreau să vă feresc de probleme la controale va scriu următoarele pe care și eu le învăț acum.

Dacă cumperi o masinărie, obiect, calculator, imprimantă etc a căror valoare depășesc 1800 lei nu se trec pe cheltuieli ci pe amortizări. Dacă imprimanta mea de exemplu are valoare de 2500 ron ea nu se deduce anul asta in totalitate ci pe 3 ani. Adică nu se scade din incasări toată valoarea imprimantei.

Dacă de ex am un calc pe PFA cumpărat cu 1200 lei nu e problema dar daca la el luna viitoare ii adaug o imprimanta de 800 vor forma un intreg si deja tre sa merg pe amortizare.

Daca nu le puneti pe amortizare cand vine controlul prima dată vede faza si vă recalculeaza impozitul cu penalitatile aferente la zi si cu alea nu e de glumă.

Acum am aflat astea de la finante si incerc sa ma documentez si eu mai bine si voi reveni cu detalii.

Pentru cei care vor să vadă legea atașez mai jos legea care ne guvernează ORDINUL 1040/2004

ORDIN   Nr. 1040 din  8 iulie 2004

pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

EMITENT:      MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 642 din 16 iulie 2004

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 5 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, precum şi ale art. 49 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

ART. 1

Se aprobă Normele metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2

Direcţia de reglementări contabile va lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 58/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 13 februarie 2003.

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

ANEXA 1*)

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

NORME METODOLOGICE

privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

I. Sfera de aplicare

1. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi, potrivit prevederilor art. 49 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, denumită în continuare lege, să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă.

2. Un contribuabil care obţine venituri dintr-o activitate agricolă, prevăzută la art. 75 din lege, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă, potrivit art. 49 din lege.

Prin excepţie de la prevederile art. 66 alin. (1) şi (2) din lege, contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă.

3.1. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe baza normelor de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 49 din lege.

3.2. Pentru contribuabilii care îndeplinesc cumulativ condiţiile:

– realizează venituri din activităţi independente numai în baza convenţiei/contractului civil pentru care plătitorul de venit a calculat, reţinut şi virat impozitul reprezentând plăţi anticipate în cota de 10% asupra venitului brut,

– îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit,

reglementările privind conducerea evidenţei contabile în partidă simplă sunt opţionale.

Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege.

II. Organizarea evidenţei contabile în partidă simplă

A. Dispoziţii generale

4. Contribuabilii pot utiliza toate formularele prevăzute în prezentele norme metodologice sau numai o parte din acestea, în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate.

5. Pentru determinarea veniturilor, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţa încasărilor/plăţilor sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, contribuabilii pot utiliza şi alte formulare cu regim special, care au fost aprobate prin ordine ale ministrului finanţelor publice, în baza prevederilor art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora.

6. În funcţie de necesităţi contribuabilii pot utiliza şi alte formulare stabilite prin norme metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă.

7. Contribuabilii vor folosi şi alte formulare prevăzute în mod expres de acte normative care reglementează activităţi economice specifice (exploatarea masei lemnoase, prestările de servicii cu caracter internaţional, jocurile de noroc etc.).

8. În cazul utilizării modelelor formularelor financiar-contabile comune pe economie, aprobate pentru persoanele juridice, acestea vor fi completate în conformitate cu prezentele norme metodologice. În această situaţie elementele referitoare la conturi, debite, credite, semnăturile de aprobare, avizare, precum şi alte elemente similare nu se completează.

9. În condiţiile utilizării sistemelor informatice financiar-contabile este necesar să fie respectate Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în domeniul financiar-contabil, prevăzute de normele legale.

10. Contribuabilii pot edita formularele cu regim special cu ajutorul tehnicii de calcul, în condiţiile prevăzute la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) şi (10) paragraful 2 din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.

B. Norme generale privind documentele justificative şi financiar-contabile

11. Evidenţa contabilă în partidă simplă se va conduce în conformitate cu prezentele norme metodologice.

12. În conformitate cu prevederile legale evidenţa contabilă în partidă simplă se ţine în limba română şi în moneda naţională.

13. Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

14. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate:

– denumirea documentului;

– numele şi prenumele contribuabilului, precum şi adresa completă;

– numărul documentului şi data întocmirii acestuia;

– menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul);

– conţinutul operaţiunii economico-financiare, iar atunci când este necesar, şi temeiul legal al efectuării ei;

– datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate;

– numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii;

– alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor în documente justificative.

15. Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informaţiile prevăzute în normele legale în vigoare.

16. Documentele provenite din relaţiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidenţa contabilă în partidă simplă numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective, prin întocmirea Borderoului de achiziţie (cod 14-4-13) sau a Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (cod 14-3-1/A), după caz, şi a plăţii acestora pe bază de Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4).

În cazul în care documentele respective se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe bază de normă de venit, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă în partidă simplă a contribuabililor prevăzuţi la pct. 1, acestea trebuie să aibă la bază contracte sau convenţii, întocmite în acest scop în conformitate cu reglementările legale în vigoare, şi Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4).

17. Documentele contabile – jurnale, fişe etc. – servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă în partidă simplă a operaţiunilor consemnate în documentele justificative.

18. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă, la maşina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul, după caz.

19. În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea.

Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă.

Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit documentul justificativ, menţionându-se şi data efectuării operaţiunii de corectare.

În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv (nu se detaşează), cu excepţia ordinului de deplasare (delegaţie), pe baza căruia se primeşte sau se restituie diferenţa dintre cheltuielile efective de deplasare şi avansul acordat.

Contribuabilii au obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la începutul activităţii; cel puţin o dată pe an; la încetarea activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Inventarierea se face în conformitate cu normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

20. Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b) şi Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) au regim de înregistrare la organele fiscale. Acestea se numerotează, se şnuruiesc şi se parafează înainte de depunerea lor la organele fiscale pentru înregistrare.

Modelele şi normele de întocmire şi de utilizare ale Registrului-jurnal de încasări şi plăţi şi ale Registrului-inventar sunt prezentate la cap. IV.

C. Reconstituirea documentelor justificative şi financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse

21. Operaţiunile privind evidenţa şi gestionarea mijloacelor fixe, a valorilor materiale şi băneşti şi a altor valori ale contribuabililor se consideră valabile numai dacă sunt justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme metodologice.

22. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente financiar-contabile şi justificative, contribuabilul va lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de cel mult 30 de zile de la constatare.

23. Contribuabilul care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative ori financiar-contabile are obligaţia să încheie un proces-verbal care să cuprindă:

– datele de identificare a documentului dispărut;

– numele şi prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului;

– data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv.

Persoana responsabilă este obligată ca o dată cu semnarea procesului-verbal să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv.

Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune sunt încunoştinţate imediat organele de urmărire penală.

24. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire, întocmit separat pentru fiecare caz.

Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut, şi anume:

– sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului;

– dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a persoanei vinovate, după caz;

– copie de pe documentul reconstituit;

– procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii;

– declaraţia persoanei responsabile.

25. În cazul în care documentul dispărut provine de la un alt contribuabil, reconstituirea se va face de contribuabilul care a emis documentul, la cererea scrisă a contribuabilului care a cerut documentul. În acest caz unitatea emitentă va trimite contribuabilului care a primit documentul, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit.

26. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea “Reconstituit”, cu specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.

Documentele reconstituite conform prezentelor norme metodologice constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă.

Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în evidenţa contabilă în partidă simplă. În acest caz vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale.

27. Găsirea ulterioară a documentelor originale, care au fost reconstituite, nu anulează eventualele sancţiuni disciplinare sau penale, însă poate constitui motiv de revizuire a acestora, în condiţiile legii.

Pentru pagubele generate de dispariţia, sustragerea sau distrugerea documentelor se pot stabili răspunderi materiale, care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea şi găsirea acestora.

În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal împreună cu care se ataşează la dosarul de reconstituire.

28. Formularele cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, pierdute sau sustrase, se declară nule în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, după sesizarea organelor de drept.

D. Arhivarea şi păstrarea documentelor justificative şi financiar-contabile

29. Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele financiar-contabile, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrării în evidenţa contabilă în partidă simplă.

30. Termenul de păstrare a Registrului-jurnal de încasări şi plăţi, a Registrului-inventar, precum şi a documentelor justificative şi financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.

31. În cazul încetării activităţii contribuabilului, documentele se predau la arhivele statului în conformitate cu dispoziţiile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, dacă legea nu dispune altfel.

32. Arhivarea documentelor justificative şi financiar-contabile se face, de asemenea, în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea următoarelor reguli generale:

– documentele se grupează în dosare, numerotate, şnuruite şi parafate;

– gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui an fiscal la care se referă acestea;

– dosarele conţinând documente se păstrează în spaţii amenajate în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor;

– evidenţa documentelor la arhivă se ţine cu ajutorul unui registru de evidenţă curentă, în care sunt ţinute evidenţele dosarelor şi documentelor financiar-contabile intrate în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului.

E. Norme privind înregistrarea veniturilor

33. Evidenţa contabilă în partidă simplă a veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:

a) venituri din activităţi care constituie fapte de comerţ;

b) venituri din profesii libere;

c) alte venituri.

Pentru asociaţiile fără personalitate juridică evidenţa contabilă în partidă simplă a veniturilor se va ţine în mod distinct.

34. Evidenţa contabilă în partidă simplă a operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.

35. În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut, considerându-se o înstrăinare.

În cazul în care asociaţiile îşi încetează activitatea, iar foştii asociaţi continuă să funcţioneze în mod individual, bunurile din patrimoniul asociaţiei trec în patrimoniul noilor afaceri, se înscriu în Registrul-inventar al acestora şi se amortizează în continuare, se consumă sau se vând, după caz.

În toate cazurile de înstrăinare este necesară evaluarea bunului, care se poate face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză tehnică.

În cazul încetării definitive a activităţii, sumele obţinute din valorificarea bunurilor patrimoniului afacerii, înscrise în Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.

36. Stabilirea venitului net obţinut sau a pierderii înregistrate în cadrul asocierii se determină pe fiecare contract de asociere.

37. Pentru înregistrarea veniturilor din activităţi independente contribuabilii vor utiliza, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii, formularele cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, prevăzute în prezentele norme metodologice, după caz:

– Chitanţă (cod 14-4-1);

– Factură (cod 14-4-10/aA) şi Factură fiscală (cod 14-4-10/A);

– Bon de comandă-chitanţă (cod 14-4-11/a şi cod 14-4-11);

– Fişă de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b);

– Monetar (cod 14-50-61);

– Extras din borderoul de plăţi din data de …………. (cod 14-4-20).

Modelele şi normele de întocmire şi de utilizare a acestor formulare sunt prezentate la cap. III.

38. Constituie venit brut venitul încasat în cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestaţiile.

Pentru fiecare tip de activitate desfăşurată se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică.

Contribuabilii care desfăşoară activităţi de:

– comerţ angro vor întocmi pentru livrările efectuate formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A);

– comerţ cu amănuntul vor întocmi zilnic formularul Monetar (cod 14-50-61), în condiţiile în care nu se utilizează aparate de marcat electronice fiscale;

– producţie vor întocmi pentru livrarea producţiei formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A) şi/sau Chitanţă (cod 14-4-1), după caz.

Contribuabilii care desfăşoară următoarele activităţi:

– organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.);

– activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignaţie sau mandat comercial);

– activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;

– transport de bunuri şi de persoane;

– alte activităţi cuprinse în Codul comercial, precum şi pentru veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pot întocmi, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţa încasării sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A), Chitanţă (cod 14-4-1) sau alte formulare cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

În relaţiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt obligaţi, pentru sumele încasate atât pe bază de chitanţă, bon fiscal etc., cât şi prin bancă, să întocmească factură.

În relaţiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligaţi, pentru sumele încasate prin bancă, să întocmească factură.

Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată vor întocmi factura fiscală în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

39. Plăţile lunare efectuate de societăţile comerciale (de asigurare şi reasigurare etc.) către persoane fizice, reprezentând contravaloarea comisioanelor din activitatea de intermediere în baza unui contract de mandat, agent sau comision, se vor efectua pe baza Borderoului de plăţi din data de ………… (cod 14-4-20), care va cuprinde în mod obligatoriu şi următoarele informaţii:

– numele şi prenumele beneficiarului de venit;

– codul numeric personal/numărul de identificare fiscală;

– venitul brut la care se aplică cota de impozit de 10% sau 15%;

– alte contribuţii obligatorii reţinute în momentul plăţii de către plătitorul de venituri, după caz;

– impozitul pe venit reţinut prin stopaj la sursă;

– suma achitată;

– semnătura beneficiarului de venit.

40. Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activităţi. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni diverse reprezintă venitul contribuabilului.

În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate, totalul veniturilor se regăseşte în Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), pe rândul “Total”, nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c).

Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidenţieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse.

41. În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugată, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse pentru veniturile realizate (cod 14-6-17/c).

42. În condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de închidere zilnică şi a Registrului special, întocmit în condiţiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.

F. Norme privind evidenţierea cheltuielilor

43. Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;

c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II din Codul fiscal;

d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:

– active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

– activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;

– boli profesionale, risc profesional şi accidente de muncă;

– persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din titlul III din Codul fiscal, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.

Evidenţa contabilă în partidă simplă a cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, în funcţie de natura lor, astfel:

a) cheltuielile efectuate în interesul direct al activităţii, cum sunt:

– cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;

– cheltuielile cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi;

– cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru terţi;

– chiria pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, pentru utilaje şi pentru alte instalaţii închiriate, utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;

– dobânzile aferente creditelor bancare;

– cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;

– cheltuielile cu primele de asigurare;

– cheltuielile cu reclama şi publicitatea;

– cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;

– cheltuielile cu energia şi apa;

– cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;

– cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare;

– cheltuielile de personal;

– cheltuielile cu impozite şi taxe, altele decât impozitul pe venit;

– cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi alte contribuţii obligatorii;

– cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;

b) cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul;

c) cheltuielile de protocol;

d) cheltuielile cu amortizarea fiscală;

e) în cazul utilizării bunurilor cu folosinţă mixtă (pentru afacere şi în scop personal), cheltuiala deductibilă se determină, după caz, proporţional cu:

– numărul de kilometri parcurşi în interes de afacere;

– numărul de metri pătraţi folosiţi în interes de afacere;

– numărul de unităţi de măsură specifice în alte cazuri; şi

f) alte cheltuieli deductibile plafonat, stabilite potrivit reglementărilor în vigoare privind impozitul pe venit.

44. Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6) al art. 49 din Codul fiscal;

b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6) al art. 49 din Codul fiscal;

c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;

d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;

f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoană;

h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita stabilită potrivit legii;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;

j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit legii;

k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.

45. Angajatorii au obligaţia să întocmească, pentru salariaţii cu contract individual de muncă, după caz, Fişa fiscală 1 (pentru venituri din salarii la funcţia de bază – FF 1), respectiv Fişa fiscală 2 (pentru venituri, altele decât cele de la funcţia de bază – FF 2).

În vederea completării fişelor fiscale 1 şi 2 şi stabilirii drepturilor băneşti ale persoanelor angajate, angajatorul va întocmi statul de salarii.

46. Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli.

Contribuabilii pot întocmi o singură fişă pentru operaţiuni diverse care să cuprindă toate cheltuielile a căror deductibilitate nu este plafonată.

Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat pot să evidenţieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse.

47. Pentru cheltuielile deductibile plafonat, înainte de înregistrarea totalului din Fişa pentru operaţiuni diverse se va calcula cota care este deductibilă şi numai aceasta se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli.

G. Calculul venitului net

48. Venitul brut cuprinde:

a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;

b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;

c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.

Nu constituie venit brut şi nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi sumele încasate, cum sunt:

– aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi ori în cursul desfăşurării acesteia;

– sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice;

– sumele primite ca despăgubiri;

– sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.

Pentru aceste categorii de operaţiuni fie se deschid fişe pentru operaţiuni diverse distincte, fie se întocmesc situaţii cu ajutorul documentelor cumulative care să reflecte situaţia acestor sume.

Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor şi care sunt plătite în cursul unui an fiscal.

49. Înregistrarea în evidenţa contabilă în partidă simplă a bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei, după caz.

Creanţele, respectiv facturile emise şi neîncasate, precum şi obligaţiile stabilite conform legii şi neonorate se înregistrează la valoarea lor nominală în fişe pentru operaţiuni diverse. Aceste fişe se deschid distinct pentru creanţe şi datorii.

Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere, în conformitate cu reglementările din titlul II din Codul fiscal.

Sunt amortizabile, în conformitate cu prevederile legale, numai bunurile înregistrare în Registrul-inventar (cod 14-1-2/a).

50. Evidenţa contabilă în partidă simplă a bunurilor din patrimoniu se ţine în conformitate cu prevederile normelor metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

51. Orice sumă plătită, respectiv încasată, în numerar sau prin bancă se va înregistra în mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b).

Cheltuielile deductibile plafonate se stabilesc astfel încât la sfârşitul anului fiscal să se încadreze în prevederile legale.

52. Venitul net sau pierderea fiscală se calculează astfel: din totalul sumelor încasate, evidenţiate în col. 5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, se scad cheltuielile cu amortizarea fiscală a bunurilor şi drepturilor, evidenţiate în Fişa pentru operaţiuni diverse, şi totalul sumelor plătite, evidenţiate în col. 7, respectiv 8, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, şi se adună sumele plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile şi totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile, acest centralizator întocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ.

Venitul net sau pierderea fiscală va fi influenţată cu plăţile şi/sau încasările efectuate în avans, care se referă la alte exerciţii fiscale, în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, cu impozitul de 15% din venitul brut încasat, iar în cazul valorificării bunurilor în regim de consignaţie, veniturilor obţinute ca urmare a unor activităţi desfăşurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial, precum şi în cazul activităţilor de expertiză contabilă, tehnică judiciară şi extrajudiciară, cu impozitul de 10% din venitul brut încasat, reprezentând plăţi anticipate în contul impozitului anual.

H. Calculul taxei pe valoarea adăugată

53. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte în conformitate cu reglementările fiscale specifice acesteia.

54. Evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectate se ţine cu ajutorul Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a). În acest jurnal se înregistrează pe bază de documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanţă etc.) valoarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.

55. Evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibile se ţine cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări (cod 14-6-17/b). În acest jurnal se înregistrează pe bază de documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanţă, monetare etc.) valoarea cumpărărilor de bunuri şi/sau a serviciilor prestate de terţi şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.

III. Modele şi norme de întocmire şi utilizare a formularelor financiar-contabile, comune pe economie, cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare*1)

*1) În funcţie de natura activităţii, de frecvenţa încasărilor sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, contribuabilii pot utiliza şi alte formulare cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în baza prevederilor art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora.

CHITANŢĂ

(cod 14-4-1)

Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.

Tipărit în carnete cu câte 100 de file.

1. Serveşte ca:

– document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casierie;

– document justificativ de înregistrare în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi în contabilitate.

2. Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către contribuabilul sau casierul numit şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.

3. Circulă la depunător (exemplarul 1). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi.

4. Se arhivează, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2).

FACTURĂ

(cod 14-4-10/aA)

şi

FACTURĂ FISCALĂ

(cod 14-4-10/A)

Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.

Tipărit în blocuri cu câte 150 de file, formate din 50 de seturi cu câte 3 file în culori diferite: albastru – exemplarul 1, roşu – exemplarul 2, verde – exemplarul 3.

1. Serveşte ca:

– document pe baza căruia se întocmeşte documentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;

– document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;

– document de încărcare în gestiunea primitorului;

– document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.

2. Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, la livrarea produselor şi a mărfurilor, la executarea lucrărilor şi la prestarea serviciilor, pe baza dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi se semnează de emitent.

Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării datorită unor condiţii obiective şi cu totul excepţionale, produsele şi mărfurile livrate sunt însoţite pe timpul transportului de avizul de însoţire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul şi data avizului de însoţire a mărfii se înscriu în formularul de factură.

3. Circulă:

– exemplarul 1, la cumpărător;

– exemplarul 2, la desfacere;

– exemplarul 3, pentru înregistrarea în contabilitate.

BON DE COMANDĂ-CHITANŢĂ

(cod 14-4-11 şi cod 14-4-11/a)

Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.

Tipărit în carnete cu câte 75 de file.

1. Serveşte ca document pentru: contractarea serviciilor, confirmarea primirii şi evaluarea obiectului de executat sau de reparat, după caz, încasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate şi a materialelor consumate.

2. Se întocmeşte în trei exemplare de către contribuabil.

3. Circulă:

– exemplarul 1, pentru înregistrarea în contabilitate;

– exemplarul 2 se predă clientului;

– exemplarul 3 rămâne în carnet.

FIŞĂ DE MAGAZIE A FORMULARELOR CU REGIM SPECIAL

(cod 14-3-8/b)

Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.

1. Serveşte ca:

– document de evidenţă a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de formulare, care au un regim special de înseriere, numerotare, evidenţă şi urmărire;

– document de evidenţă a formularelor anulate;

– document pentru stabilirea grupelor de numere (serii), în vederea numerotării formularelor;

– sursă de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de formulare.

2. Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de către gestionar.

Fişele de magazie ale formularelor cu regim special se ţin la locul de depozitare a formularelor.

MONETAR

(cod 14-50-61)

Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare

Formularul este tipărit în carnete cu câte 100 de file.

1. Serveşte ca:

– document justificativ pentru evidenţierea la sfârşitul zilei a numerarului existent în casierie, corespunzător mărfurilor comercializate;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate;

– document justificativ pe baza căruia se predă contribuabilului numerarul încasat prin casă de către casier, respectiv vânzător.

Monetarul se utilizează numai în cazul vânzării mărfurilor cu amănuntul.

Potrivit reglementărilor în vigoare, în condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma înscrisă în monetar trebuie să coincidă cu suma din registrul de casă emis de aceste aparate, inclusiv cu suma înregistrată de mână în registrul de casă, în cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.

Valoarea înscrisă în monetar trebuie să corespundă valorii înscrise în raportul de gestiune.

2. Se întocmeşte în două exemplare de către casier sau persoana împuternicită, la sfârşitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote şi de monede.

3. Circulă:

– exemplarul 1, pentru înregistrarea în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi;

– exemplarul 2 rămâne în carnet.

EXTRAS DIN BORDEROUL DE PLĂŢI

din data de ……………..

(cod 14-4-20)

Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare.

1. Serveşte ca:

– document pentru înregistrarea în contabilitate a sumelor plătite şi a impozitului pe venit reţinut în conformitate cu contractele de comision, mandat sau agent;

– document pentru înregistrarea veniturilor din activităţi independente în evidenţa contabilă în partidă simplă a persoanelor fizice.

2. Se întocmeşte în două exemplare de către beneficiarul prestaţiilor executate de persoanele fizice impuse potrivit normelor legale privind impozitul pe venit.

3. Circulă:

– la persoana fizică care a efectuat prestaţia (exemplarul 1);

– la beneficiarul de servicii (exemplarul 2).

4. Se arhivează:

– la persoana fizică care a efectuat prestaţia (exemplarul 1);

– la beneficiarul de servicii (exemplarul 2).

IV. Registrele şi formularele financiar-contabile, comune pe economie, utilizate de contribuabili în conducerea evidenţei contabile în partidă simplă

A. Nomenclatorul registrelor şi formularelor financiar-contabile

|  1.| Registrul-jurnal de încasări şi plăţi                    | 14-1-1/b  |

|  2.| Registrul-inventar                                       | 14-1-2/a  |

|  3.| Fişa mijlocului fix                                      | 14-2-2/a  |

|  4.| Bon de consum                                            | 14-3-4A   |

|  5.| Fişă de magazie                                          | 14-3-8    |

|  6.| Listă de inventariere                                    | 14-3-12   |

|  7.| Listă de inventariere (pentru gestiuni global-valorice)  | 14-3-12/a |

|  8.| Chitanţă pentru operaţiuni în valută                     | 14-4-1/a  |

|  9.| Registru de casă (în valută)                             | 14-4-7/cA |

| 10.| Borderou de achiziţie                                    | 14-4-13   |

| 11.| Borderou de achiziţie                                    | 14-4-13/b |

| 12.| Stat de salarii                                          | 14-5-1/l  |

| 13.| Jurnal privind operaţiuni diverse (pentru ………….) | 14-6-17/c |

| 14.| Fişă pentru operaţiuni diverse (pentru …………….) | 14-6-22/b |

| 15.| Document cumulativ                                       | 14-6-24   |

B. Modelele şi normele de întocmire şi utilizare a formularelor financiar-contabile*1)

*1) În funcţie de necesităţile contribuabililor, se pot utiliza şi alte formulare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă, precum şi modelele acestora.

– Formularele tipizate, comune pe economie, privind activitatea financiară şi contabilă pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile contribuabililor, cu condiţia respectării conţinutului de informaţii cuprinse în modele, precum şi a normelor de întocmire şi utilizare.

– Formatul acestor modele poate fi adaptat în funcţie de necesităţile proprii, în sensul micşorării sau măririi acestuia, iar numărul de exemplare poate fi mai mare atunci când se consideră oportun.

– Formularele se pot tipări faţă şi verso sau numai faţă, în funcţie de specificul activităţii, de utilizarea tehnicii de calcul la întocmirea acestora sau de tipul de hârtie folosit (autocopiativă).

– În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor justificative şi pentru preluarea şi înregistrarea datelor în evidenţa contabilă în partidă simplă, registrele contabile şi formularele privind activitatea financiară şi contabilă pot fi adaptate în funcţie de necesităţile proprii de utilizare, în condiţiile respectării conţinutului de informaţii.

REGISTRUL-JURNAL DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI

(cod 14-1-1/b)

Serveşte ca:

– document de înregistrare a încasărilor şi plăţilor;

– document de stabilire a situaţiei financiare a contribuabilului care conduce evidenţa contabilă în partidă simplă;

– probă în litigii.

Se întocmeşte într-un singur exemplar de către contribuabili, făcându-se înregistrarea operaţiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operaţiune, fără a se lăsa rânduri libere, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial.

Pentru fiecare asociaţie fără personalitate juridică se va întocmi câte un registru-jurnal de încasări şi plăţi.

În Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se înregistrează nu numai operaţiunile în numerar, ci şi cele efectuate prin contul curent de la bancă.

Contribuabilii plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor înregistra sumele încasate sau plătite, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Operaţiunile înregistrate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se totalizează anual.

Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se numerotează şi se şnuruieşte. Numerotarea filelor se va face în ordine crescătoare, iar după completarea integrală se deschide un nou registru înregistrat şi parafat, care va fi numerotat în ordine crescătoare.

Acest registru se parafează de către organul fiscal teritorial la începerea şi la încetarea activităţii.

În condiţiile conducerii evidenţei contabile în partidă simplă cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra în ordine cronologică, în funcţie de data de întocmire sau de intrare a documentelor. În această situaţie Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.

Registrul-jurnal de încasări şi plăţi parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial va fi completat lunar, prin preluarea totalului sumelor din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi obţinut cu ajutorul tehnicii de calcul.

Se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

REGISTRUL-INVENTAR

(cod 14-1-2/a)

Serveşte ca document de înregistrare a bunurilor achiziţionate sau realizate, pe baza documentelor justificative.

Se întocmeşte la contribuabili într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial.

În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor, de la începutul activităţii până la data încetării acesteia.

În coloana 2 se înscrie denumirea bunurilor.

În coloana 3 se înscrie numărul de inventar al bunurilor.

În coloana 4 se trece data (ziua, luna, anul) la care se face înregistrarea bunurilor.

În coloana 5 se înscriu felul şi numărul documentului pe baza căruia se face înregistrarea bunurilor.

În coloana 6 se înscrie valoarea de achiziţie sau valoarea bunurilor rămasă de recuperat.

În coloana 7 se înscrie data (ziua, luna, anul) la care iese din gestiune bunul respectiv.

În coloana 8 se înscrie suma inclusă pe cheltuieli până la data ieşirii.

În coloana 9 se înscrie valoarea de ieşire (vânzare) a bunului.

În coloana 10 se dau explicaţii cu privire la identificarea bunului.

Acest registru se numerotează şi se completează fără ştersături şi fără a se lăsa spaţii libere.

Se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

FIŞA MIJLOCULUI FIX

(cod 14-2-2/a)

1. Serveşte ca document pentru evidenţa analitică a mijloacelor fixe.

2. Se întocmeşte într-un exemplar, pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi valoare care au aceleaşi cote de amortizare şi sunt puse în funcţiune în aceeaşi lună.

Se păstrează în cartotecă pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea imobilizărilor conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările şi completările ulterioare, iar în cadrul acestora, fişele mijloacelor fixe se grupează pe locuri de folosinţă.

Când formularul este folosit ca fişă colectivă, nu se sortează pe locuri de folosinţă.

Fişele mijloacelor fixe scoase din funcţiune sau transferate se scot din cartotecă şi se păstrează separat.

Se completează pe baza documentelor justificative privind mişcarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătăţirii, modernizării sau reevaluării lor.

În rubrica destinată caracteristicilor tehnice de identificare a mijlocului fix, în afară de datele privind marca, numărul de fabricaţie şi seria, în spaţiul rezervat “Accesoriilor” se înscriu părţile componente ale mijlocului fix. De exemplu, la o clădire se completează instalaţiile de încălzire centrală, sanitare, electrice etc.

Data amortizării complete şi cota de amortizare se înscriu în spaţiile rezervate.

BON DE CONSUM

(cod 14-3-4A)

1. Serveşte ca:

– document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai multor materiale, după caz;

– document justificativ de scădere din gestiune;

– document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în evidenţa contabilă în partidă simplă.

2. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum.

Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de calcul.

Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceleiaşi grupe de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.

În situaţia când materialul solicitat lipseşte din depozit, se procedează în felul următor:

– în cazul bonului de consum se completează spaţiul următor cu denumirea materialului înlocuitor, după ce, în prealabil, pe versoul formularului se obţin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele prevăzute în consumurile normate;

– în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit şi se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După înscrierea denumirii materialului înlocuitor se întocmeşte un bon de consum separat. În bonul de consum coloanele “Unitatea de măsură” şi “Cantitatea necesară” de pe rândul 2 se completează în cazul în care se solicită şi se eliberează din magazie materiale cu două unităţi de măsură.

FIŞĂ DE MAGAZIE

(cod 14-3-8)

1. Serveşte ca:

– document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de valori materiale;

– sursă de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de valori materiale.

2. Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, şi se completează de gestionar sau de persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări, la ieşiri şi stoc.

Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetică.

Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe distincte care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

Înregistrările în fişele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare operaţiune înregistrată, dar în mod obligatoriu zilnic.

LISTĂ DE INVENTARIERE

(cod 14-3-12)

1. Serveşte ca:

– document pentru inventarierea valorilor materiale aflate în gestiune;

– document de bază pentru stabilirea minusurilor şi plusurilor de valori materiale (imobilizări, stocuri) şi a altor valori (elemente de trezorerie etc.);

– document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în evidenţa contabilă în partidă simplă a plusurilor şi minusurilor constatate;

– document pentru întocmirea Registrului-inventar;

– document centralizator al operaţiunilor de inventariere.

2. Se întocmeşte într-un exemplar, la locurile de depozitare, de regulă anual sau în situaţiile prevăzute de dispoziţiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni.

În listele de inventariere a valorilor materiale aflate în ambalaje originale intacte, a lichidelor a căror cantitate faptică nu se poate stabili prin transvazare şi măsurare, sau a materialelor de masă, în vrac etc., a căror inventariere prin cântărire sau măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se vor ataşa notele de calcul privind inventarierea, precum şi datele tehnice care au stat la baza calculelor.

Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate la locurile de muncă şi nesupuse prelucrării, se înscriu separat în listele de inventariere.

Materialele, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele finite şi ambalajele se înscriu în listele de inventariere, pe feluri, indicându-se codul, unitatea de măsură, unii indici calitativi (tărie alcoolică, grad de umiditate la cereale etc.).

Listele de inventariere întocmite pentru bunurile în custodie trebuie să conţină, pe lângă elementele comune (felul materialului sau produsul finit, cantitatea, valoarea etc.), numărul şi data actului de predare-primire în custodie şi ale documentului de decontare (dispoziţia de plată, dispoziţia de încasare etc.).

Pentru stocurile de valori materiale, fără mişcare, de prisos, de calitate necorespunzătoare, depreciate, fără desfacere asigurată se întocmesc liste de inventariere separate, la care se anexează procesele-verbale în care se arată cauzele nefolosirii, caracterul şi gradul deteriorării sau deprecierii, dacă este cazul, cauzele care au determinat starea bunurilor respective, precum şi persoanele vinovate, după caz.

Formularele cu regim special se înscriu în listele de inventariere, în ordinea codurilor, pentru a se putea stabili cu uşurinţă integritatea acestora, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Mărcile poştale şi timbrele fiscale se înscriu în listele de inventariere la valoarea nominală.

Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o verificare minuţioasă a exactităţii înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în evidenţa contabilă în partidă simplă, precum şi a tuturor evaluărilor, calculelor şi totalizărilor. Greşelile descoperite cu această ocazie trebuie corectate înainte de consemnarea rezultatelor inventarierii.

În cazul valorilor materiale primite în custodie şi/sau consignaţie, pentru prelucrare etc., listele de inventariere se întocmesc în două exemplare, copia înaintându-se agentului economic în al cărui patrimoniu se află valorile respective.

Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni şi categorii de bunuri se înscriu în listele de inventariere, care se semnează de către persoanele împuternicite să efectueze inventarierea.

LISTĂ DE INVENTARIERE

(pentru gestiuni global-valorice)

(cod 14-3-12/a)

1. Serveşte ca:

– document pentru inventarierea rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor destinate ambalării;

– document pentru inventarierea mărfurilor şi ambalajelor aflate în unităţile cu amănuntul şi pentru care evidenţa se ţine cantitativ-valoric;

– document pentru stabilirea minusurilor şi plusurilor valorice din gestiunile inventariate;

– document justificativ de înregistrare în evidenţa de la locurile de depozitare şi în evidenţa contabilă în partidă simplă.

2. Se întocmeşte în două exemplare la locurile de depozitare.

Pentru bunurile deteriorate total sau parţial, degradate, precum şi pentru cele fără mişcare sau cele care nu mai pot fi valorificate se întocmesc liste de inventariere separate.

Pentru bunurile aflate în ambalaje originale intacte, lichidele a căror cantitate faptică nu se poate stabili prin transvazare şi măsurare sau mărfurile în vrac etc., a căror inventariere prin cântărire sau măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, în listele de inventariere se menţionează modul în care s-a făcut inventarierea şi datele tehnice care stau la baza calculelor.

În listele de inventariere se înscriu stocurile faptice stabilite de comisia de inventariere prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz.

Datele privind bunurile inventariate se înscriu în listele de inventariere imediat după determinarea cantităţilor inventariate, în ordinea în care au fost grupate, ţinându-se seama de dimensiunile şi unităţile de măsură cu care figurează în evidenţa de la locurile de depozitare şi în evidenţa contabilă în partidă simplă.

Valoarea de inventar se stabileşte de comisia de inventariere, cu respectarea prevederilor legale.

Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii prin compararea stocului faptic valoric al bunurilor inventariate cu soldul scriptic din evidenţa contabilă în partidă simplă se procedează la o verificare amănunţită a exactităţii tuturor evaluărilor, calculelor, totalizărilor şi înregistrărilor din evidenţa contabilă în partidă simplă şi din evidenţa de la locurile de depozitare. Greşelile identificate cu această ocazie trebuie corectate înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii.

CHITANŢĂ PENTRU OPERAŢIUNI ÎN VALUTĂ

(cod 14-4-1/a)

1. Serveşte ca:

– document justificativ pentru depunerea unei sume în valută, în numerar, la casierie;

– document justificativ de înregistrare în registrul de casă (în valută) şi în evidenţa contabilă în partidă simplă.

2. Se întocmeşte de persoanele care efectuează operaţiuni în devize, în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată în valută.

3. Circulă la depunător (exemplarul 1). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor înregistrate în registrul de casă (în valută).

REGISTRU DE CASĂ (în valută)

(cod 14-4-7/cA)

1. Serveşte ca:

– document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în valută (numerar sau cecuri de călătorie), pe baza actelor justificative anexate;

– document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă;

– document de înregistrare zilnică în evidenţa contabilă în partidă simplă a operaţiunilor de casă în valută.

2. Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi în valută.

În antetul coloanelor se înscrie fiecare fel de valută care se încasează sau se plăteşte. În coloanele formularului se înregistrează sumele în valută, iar în ultima coloană, echivalentul acestora în lei, la cursul de referinţă din data efectuării operaţiunilor din documentele în care sau consemnat acestea.

Pentru cecuri de călătorie se deschid coloane separate.

Se înregistrează toate încasările, după care acestea se totalizează (inclusiv soldul din casă reportat al zilei precedente); se înregistrează apoi toate plăţile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor, pentru a se stabili soldul de casă al zilei respective.

În cazul în care numărul valutelor efective şi al cecurilor de călătorie încasate în cursul unei zile depăşeşte numărul coloanelor existente pe o filă, pentru ziua respectivă se completează atâtea file câte sunt necesare.

BORDEROU DE ACHIZIŢIE

(cod 14-4-13 şi cod 14-4-13/b)

1. Serveşte ca:

– document de înregistrare în gestiune a bunurilor cumpărate de la persoane fizice;

– document justificativ de înregistrare în evidenţa contabilă în partidă simplă a valorii bunurilor cumpărate;

– document pentru justificarea sumelor primite ca avans (spre decontare) pentru achiziţii sau pentru decontarea sumelor plătite pentru achiziţii.

2. Se întocmeşte în două exemplare pentru aprovizionările cu bunuri de pe piaţa ţărănească, de la producătorii individuali sau de la alte persoane fizice, în momentul achiziţiei.

STAT DE SALARII

(cod 14-5-1/l)

1. Serveşte ca:

– document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiei privind protecţia socială şi al altor datorii;

– document justificativ de înregistrare în evidenţa contabilă în partidă simplă.

2. Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor privind reţinerile legale, a concediilor de odihnă, a certificatelor medicale, şi se semnează pentru confirmarea exactităţii calculelor de către persoana care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.

Pentru centralizarea salariilor şi a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reţinerilor, se utilizează aceleaşi formulare de state de salarii.

Plăţile făcute în cursul lunii se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.

Contribuabilii pot să-şi stabilească, dacă necesităţile interne o cer, o altă machetă a formularului, dar care să conţină informaţiile necesare completării Fişei fiscale F1, respectiv:

– venit brut;

– contribuţia individuală pentru asigurări sociale;

– contribuţia individuală pentru protecţia socială a şomerilor;

– contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate;

– cheltuieli profesionale (cota 15%);

– venit net;

– deducere personală de bază;

– deduceri suplimentare;

– venit bază de calcul;

– impozit calculat şi reţinut.

În situaţia în care suma rezultată din însumarea coloanelor “Deducere personală de bază” şi “Deduceri suplimentare” este mai mare sau egală cu coloana “Venit net”, în coloana “Venit bază de calcul”, şi implicit, în coloana “Impozit calculat şi reţinut” se va înscrie cifra zero.

JURNAL PRIVIND OPERAŢIUNI DIVERSE

pentru ……………………..

(cod 14-6-17/c)

Serveşte ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea veniturilor, respectiv a cheltuielilor.

Se întocmeşte trimestrial sau anual, după caz, pe baza Fişelor pentru operaţiuni diverse.

Se întocmesc mai multe jurnale pentru cheltuieli şi un jurnal pentru venituri.

Datele din jurnale stau la baza determinării venitului brut, a totalului cheltuielilor deductibile fiscal şi a venitului net.

FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE

pentru …………………..

(cod 14-6-22/b)

Serveşte la ţinerea evidenţei contabile în partidă simplă a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de natura lor;

Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, după caz, într-un exemplar.

La sfârşitul fiecărei luni, în fişele analitice se totalizează rulajele pe luna respectivă şi cumulat de la începutul anului, în vederea întocmirii Jurnalului privind operaţiuni diverse cod 14-6-17/c.

DOCUMENT CUMULATIV

(cod 14-6-24)

Serveşte ca:

– document de centralizare a datelor din mai multe documente justificative care reflectă operaţiunilor economico-financiare de acelaşi fel dintr-o anumită perioadă (intrări şi ieşiri de materiale, produse sau mărfuri, operaţii băneşti etc.);

– document justificativ centralizator de înregistrare în evidenţa contabilă în partidă simplă.

Se completează titulatura şi conţinutul coloanelor în funcţie de natura operaţiunilor economico-financiare şi de necesităţile de centralizare şi de înregistrare.

În situaţia în care în cursul unei zile există un număr mai restrâns de operaţii, se poate folosi un singur document cumulativ pentru operaţiunile unei zile. Pe ultimul rând se face totalul sumelor pe fiecare coloană.

    1. Teofil Gavril 30/04/2012
    2. cosmin 30/04/2012
    3. sorin 31/10/2011
    4. Radu Luca 21/10/2011
      • Teofil Gavril 21/10/2011
    5. Dorin 10/05/2011
      • Teofil Gavril 10/05/2011

    Opinia ta