Se va modifica ceva la partida simplă

Citeam pe blogul celor de la SAGA un articol despre asta si va pun o parte din el si dumneavoastra sa vedeti despre ce este vorba. In general se pare ca va fi mai mult de munca de acum incolo si la partida simpla. Voi cerceta si voi reveni cu detalii in masura in care le descoper. Deocamdata e doar un proiect.

Remarcam deunăzi, în unul din comentariile la un subiect cât și într-un post anterior, că în România contabilitatea în partidă simplă este o paria, o cenușăreasă a sistemelor contabile. Asta și pentru că realitatea economică și fiscală este cu totul alta față de anul 2004 de când datează normele de conducere a contabilității în partidă simplă.

Normele din 2004 sunt depășite din toate punctele de vedere. Și neclare în privința unor aspecte.

Ei bine, ieri, Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de ordin ce reglementează contabilitatea în partidă simplă, ordin ce va avea menirea înlocuirii Ordinului 1040/2004.

Cui se adresează proiectul de ordin?

– persoanelor fizice şi asocierilor fără personalitate juridică care desfăşoară activităţi în scopul obţinerii de venituri în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
– persoanelor care, prin actul de înfiinţare, prin legi speciale sau prin alte acte normative, au obligaţia ţinerii contabilităţii în partidă simplă, cu excepţia persoanelor juridice fără scop patrimonial;
– reprezentanţelor persoanelor juridice străine, care sunt autorizate să funcţioneze în România.

Despre formulare:

Registrele obligatorii sunt “Registrul jurnal de încasări și plăți” și “Registrul inventar”. Ambele au, în continuare, regim obligatoriu de numerotare și de înregistrare (după ce se șnuruiesc și se parafează) la organele fiscale.

Registrul jurnal de încasări și plăți se totalizează anual. Dacă se conduce evidența contabilă cu ajutorul tehnicii de calcul, acesta se va edita lunar, iar totalul lunar se va înscrie în registrul înregistrat la finanțe.

Registrul inventar este schimbat față de modelul reglementat azi. Este mai simplu și este reglementat mai bine decât azi. Totodată MF a venit, de această dată cu definiția elementelor patrimoniale. Acestea sunt: “bunurile şi drepturile care contribuie la desfăşurarea activităţii persoanei care conduce contabilitatea în partidă simplă. Acestea cuprind: imobilizări corporale mijloace fixe), stocuri şi imobilizări necorporale respectiv programe informatice, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare”.

Factura: se întocmește cu respectarea reglementărilor existente în codul fiscal, titlul “TVA”, referitoare la aceasta. Atenție! Indiferent că sunteți sau nu persoană impozabilă înregistrată sau nu în scopuri de TVA, că înregistrați operațiuni impozabile sau nu din punct de vedere al TVA.

Se pot utiliza toate sau o parte din formularele reglementate de ordin sau de OMFP 3512/2008, în funcție de necesitățile specifice. În cazul utilizării de formulare ce conțin rubrici despre conturi debitoare sau creditoare, aceste rubrici se lasă necompletate. Formularele pot avea orice formă, obligația persoanei fiind de a respecta conținutul minim aprobat de ordinele ce le reglementează. De asemenea pot fi pretipărite sau editare direct cu ajutorul programelor informatice.

Este important pentru orice document ca pentru a dobândi calitatea de document justificativ să conțină toate informațiile prevăzute de normele legale.

Nu se admit ştersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea, sau file lipsă. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului financiar – contabil şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul, menţionându-se şi data efectuării corecturii.

Inventarierea elementelor patrimoniale:

Este obligatorie, la începutul activității și cel puțin odată pe an, de regulă la finele acestuia.

Evidența contabilă vs. evidență fiscală

Cei dintre dumneavoastră ce sunt și membri ai forumului SAGA și citiți sau postați mesaje pe forum, probabil știți că eu sunt unul din cei ce insistă în a readuce aminte contabililor că evidența contabilă nu trebuie confundată cu evidența fiscală. Există, din păcate, această confuzie și sper să scriu și despre acest subiect în viitor. În realitate cele două noțiuni sunt distincte, chiar dacă ele au elemente comune și parțial sunt interdependente.

O rupere a contabilității de fiscalitate se remarcă și în acest ordin. Să mă explic:

Ordinul discută despre registrele de contabilitate (“Registrul jurnal de încasări și plăți” și “Registrul inventar”) și face mențiunea distinctă și necesară zic eu despre evidența în scop fiscal a veniturilor și cheltuielilor ce se ține cu ajutorul  “Fişei pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) şi al Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c)”.

Pentru a înțelege și mai bine, ordinul spune că în registrul de încasări și plăți la încasări se vor înscrie toate încasările și plățile, la încasări intrând, pe lângă încasările din activitatea de bază și cele ce reprezintă aporturi, credite, subvenții, împrumuturi nerambursabile, donații, despăgubiri, etc, iar la plăți, pe lângă plățile pentru activitate și cele ce reprezintă rambursări de credite, de aporturi, despăgubiri plătite, donații acordate de entitate, penalități, etc.

După cum bine se observă, avem între încasările și plățile de mai sus, încasări/plăți ce nu reprezintă venituri sau cheltuieli din punct de vedere fiscal, sume ce nu intră în venitul brut (de exemplu: veniturile neimpozabile – unele subvenții de exemplu, credite, aporturi) și nici în categoria cheltuielilor deductibile integral sau limitat fiscal. Ei bine acestea se înscriu în evidența contabilă.

Evidența fiscală se conduce pentru determinarea impozitului pe venit. Aceasta se conduce cu fișa de operațiuni diverse, fișă ce se va deschide pentru fiecare categorie de venit și cheltuială ața cum sunt definite ele de codul fiscal în titlul “Impozit pe venit”.

Evidența fiscală a TVA se ține cu ajutorul jurnalelor de cumpărări și vânzări și în conformitate cu reglementările specifice din titlul “TVA” din codul fiscal.

Registrul contabil “Registru jurnal de încasări și plăți” nu are rubrică de sold, dar este pentru prima dată când normele reglementează noțiunea de disponibilități bănești făcând mențiunea următoare: “diferenţa dintre încasări şi plăţi reprezintă disponibilităţile băneşti.

Ce reprezintă venit? Dar cheltuială?

Venit înseamnă orice încasare efectuată din activitate. Veniturile pot fi:comerciale, din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri pentru care există obligația conform codului fiscal de a se conduce evidență.

Veniturile cuprind și sumele încasate în avans și este esențial să fie încasate pentru a face parte din venitul impozabil.

Cheltuieli sunt sumele plătite de entitate.Și pentru a limpezi apele MF redefinește cheltuielile, eliminând textul controversat “cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri”. Acest text a dus la aberații comportamentale în cazul inspecțiilor fiscale. Inspectorii fiscali emiteau aberant tot felul de opinii mai ales la comerț legat de plata unor sume ce ar fi aferente stocului de marfă, susținând că acestea nu ar fi deductibile fiscal pe motiv că nu sunt aferente veniturilor, ceea ce în fapt și pe vechile reglementări era o aberație ușor de demonstrat. Acum MF definește cheltuiala ca fiind “cheltuieli efectuate în interesul direct al activității”. Categoriile de cheltuieli sunt: cheltuieli efectuate în interesul direct a activității, cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru burse private, efectuate conform legii, cheltuielile de protocol, cheltuielile cu amortizarea fiscală, alte cheltuieli deductibile limitat, stabilite potrivit reglementărilor fiscale în vigoare.

Sursa: SAGA

    1. Ada 11/09/2013

    Opinia ta