Pentru un simplu PFA, cel puţin trei drumuri la trei instituţii şi şapte cozi

Ziarul Financiar începe campania „Debirocratizaţi economia”. Citiţi astăzi cât de complicat este pentru o persoană fizică să-şi facă cea mai simplă formă de business: PFA, adică persoană fizică autorizată. 

Dacă un muncitor într-o fabrică de pâine vrea să-şi facă o mică afacere cu covrigi, nu poate merge într-un singur loc, la o unică instituţie care în două ore să îi elibereze actele necesare, ci trebuie să se apuce de un adevărat slalom.

Acte legalizate la notariat, autorizaţie de la asociaţia de proprietari privind folosirea sediului profesional (în cazul în care covrigăria se deschide la parterul unui bloc), dosar cu minimum opt acte la Oficiul Registrului Comer­ţului Teritorial (ORCT).

„E abstractă procedura asta: cu atâtea acte şi cereri. Nici măcar nu ştiu cum să completez formularele. M-aş aştepta să găsesc o hartă cu fiecare pas şi ghişeu la care trebuie să mă duc şi mai ales cât trebuie să plătesc. Nu poţi să-ţi faci un calcul clar, de costuri şi timp”, spune dez­orientat Andrei, aşteptând la un ghişeu la Oficiul Registrului Comer­ţului Bucureşti, pentru a-şi deschide un PFA pentru intermedieri financiare.

La întrebarea „În ce stadiu al procedurii sunteţi?”, acesta a răspuns: „Habar n-am! E o aiureală totală!” PFA-ul ar trebui să fie cea mai simplă formă sub care persoanele fizice pot desfăşura individual şi independent activităţi economice, durata medie pentru deschiderea acestuia fiind de două săp­tă­mâni.

Însă chinul nu se opreşte la procedura de deschidere a unui PFA: imediat după ce o persoană fizică autorizată obţine certificatul de înregistrare în Registrul Comerţului trebuie să mai facă o serie de drumuri la Casa Naţională de Pensii, Casa Naţională de Sănătate şi Administraţia Financiară, pentru a depune declaraţii, urmând ca după primul trimestru să achite lunar taxele.

De ce să devii persoană fizică autorizată? Cel mai mare avantaj al unei persoane fizice autorizate este că prin acest mod devine propriul său angajat şi, în acelaşi timp, propriul său şef. În România sunt 255.497 de PFA-uri active, dintre care aproape 20.000 în Bucureşti, iar în primele trei luni ale acestui an s-au deschis la nivel naţional 8.368 de PFA-uri, faţă de 9.341 în aceeaşi perioadă din a anului trecut.

„Am ales să-mi deschid un PFA pentru a avea libertatea de a lucra legal pe proiectele mele. De fapt, un PFA te ajută când nu ai un buget foarte mare şi vrei să-ţi începi o afacere”, spune Dragoş Stanciu, persoană fizică autorizată care desfăşoară activităţi în domeniul IT.

Persoana care a devenit PFA este independentă în deciziile pe care le ia cu privire la mica sa afacere, însă nu poate avea angajaţi. Îi este permis doar să încheie contracte de colaborare cu o persoană fizică, cu o altă PFA sau cu o scoietate comercială.

Înainte de primul contact cu instituţiile publice şi dacă sediul va fi într-un bloc de locuinţe, trebuie să faceţi două drumuri: un drum la vecinii de la etajele superior şi inferior, precum şi de la cei de pe acelaşi palier, cu care aveţi pereţi comuni, să le cereţi acordul.

Un alt drum la notariat, unde să vă legalizaţi actul prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul profesional (poate fi, de exemplu, act de proprietate sau contract de închiriere).

Acordul vecinilor pentru stabilirea sediului profesional în apartament ar putea pune probleme, însă contactele cu vecinii ies din discuţie dacă sediul va fi într-o clădire de birouri sau într-o casă.

Spre exemplu, dacă există un singur vecin care nu îşi dă acordul, trebuie să vă căutaţi alt sediu profesional. „La mine vecinii nu au semnat pentru PFA în apartament şi am deschis la o prietenă, care a trebuit să declare la notariat că este de acord ca eu să folosesc apartamentul ei”, spune o doamnă care aşteaptă la uşa Biroului de Asistenţă de la ORCT Bucureşti, pentru a fi PFA pe drepturi de autor.

Cel puţin şase cozi la ghişee şi opt acte

Atenţie! Pentru a fi PFA trebuie să mergeţi la Oficiul Comerţului de pe lângă tribunalul din judeţul în care veţi avea sediul profesional. Cu alte cuvinte, dacă domiciliul dumneavoastră este în Botoşani, iar sediul PFA este în Bucureşti, actele vor fi depuse la Registrul Comerţului Bucureşti.

Cei care vor să devină PFA găsesc la ORCT un birou de asistenţă, unde li se poate explica cum să completeze cererile şi formularele şi de ce documente au nevoie. „Stau la rând de o oră. Nu cred că termin astăzi cu toate actele astea. Uitaţi-vă şi dumneavoastră (la ce rând trebuie să stau – n. red.). Nu ştiu de ce ne trebuie mizeria asta”, mai spune doamna aşteptând să intre în biroul de asistenţă.

Dacă aţi reuşit să înţelegeţi de pe site-ul instituţiei (www.onrc.ro) de ce acte aveţi nevoie pentru PFA şi nu mai treceţi pe la Biroul de asistenţă, primul lucru pe care trebuie să îl faceţi la Registrul Comerţului este completarea unei cereri prin care verificaţi dacă firma dumnea­voastră este disponibilă (numele firmei se stabileşte după modelul „Ionescu Răzvan PFA” sau „Ionescu R PFA”), răspunsul urmând a fi dat în 30 de minute.

„Am fost să-mi rezerv firma şi mi-au zis să mă întorc peste 30 de minute. Altă coadă, iar timp pierdut. Oricum, mi-am luat azi o zi liberă special pentru asta. Deja stau de o oră şi nu prevăd să plec prea curând”, mai spune Andrei.

În formularul de verificare şi rezervare a firmei există trei rubrici pentru trei posibile nume de PFA. Nu s-a putut afla de la biroul de informaţii ce se întâmplă în cazul în care după 30 de minute răspunsul este că numele ales este folosit de altcineva, întrucât funcţionarii responsabili cu informarea publicului sunt „zgârciţi” în informaţii, iar dacă insistaţi cu întrebările, vă trimit pe un ton răstit la un alt ghişeu.

„Legea este ambiguă. Eu, de exemplu, nu ştiu dacă cei cu contract de muncă în altă parte şi care sunt PFA mai plătesc CAS, şomaj şi pensii. Chiar nu poţi să-ţi faci niciun calcul. Exact cum spuneam: e o aiureală totală”, mai spune Andrei.

Mai mult, există cazuri în care informaţiile „oficiale” se contrazic: potrivit site-ului ONRC, „redactarea cererii, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare, efectuarea formalităţilor de depunere a documentelor şi de reprezentare a persoanei fizice la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal pot fi efectuate prin birourile de asistenţă şi reprezentare care funcţionează în cadrul primăriilor”.

Contactaţi de ZF, atât reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti, cât şi reprezentanţii Primăriei Sectorului 2 au negat existenţa unui asemenea birou.

Dacă aţi trecut cu bine de rezervarea firmei, completaţi restul formularelor (de înregistrare, de declarare a specimenului de semnătură, declaraţia pe proprie răspundere pentru îndeplinirea condiţiilor sanitar-vete­rinare), la nevoie cu ajutorul unui funcţionar de la Biroul de asistenţă, la care adăugaţi cartea de identitate în copie xerox, acceptul asociaţiei de locatari, dovada verificării firmei şi docu­mentele care atestă pregătirea profesională.

Atenţie! Esenţiale sunt diplomele sau certificatele de calificare profesională, fără de care nu puteţi dovedi că sunteţi specializat în domeniul de activitate al viitoarei PFA. „În realitate, nu se poate înfiinţa o PFA în toate domeniile de activitate, deoarece în majoritatea cazurilor sunt necesare calificări, dovedite prin acte de studii”, spune avocatul Viorela Climov.

După ce depuneţi dosarul cu cele opt acte, vi se va face o notă de calcul de aproximativ 250 de lei, pe care o achitaţi tot la sediul ORCT şi aşteptaţi în medie două săptămâni răspunsul instituţiei, care poate fi de trei feluri: vi se acceptă crearea PFA, vi se cere să adăugaţi noi acte la dosar (în cazul în care este incomplet) sau vi se respinge dosarul.

În ultimul caz, puteţi formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere împotriva deciziei de respingere la judecătoria din raza sediului social.

„Mai greu decât paşii pentru înfiinţarea unei PFA este ce urmează după”

Singurul avantaj la capitolul taxe în ceea ce priveşte PFA este acela că „persoana nu mai face contabilitate, spre deosebire de SRL, unde bilanţul contabil trebuie semnat de un econo­mist”, mai spune Climov.

Odată cu primirea certificatului de înre­gistrare, persoana care a devenit PFA trebuie să achite personal lunar sau trimestrial taxele către stat. În acest sens există un drept de opţiune: impozitarea „la normă” sau potrivit unui plafon stabilit oficial sau impozitarea reală, aplicată veniturilor reale obţinute.

„Impozitul este unul singur, de 16%. Dar mai plătesc sănătatea 5,5%, iar pensiile 31% din salariul declarat, dar nu mai puţin de salariul minim pe economie. Impozitul pe profit se plăteşte trimestrial, iar sănătatea şi pensia se plătesc lunar. Plăţile se fac personal la sediul acestor instituţii: administraţia financiară, casa de sănătate şi casa de pensii”, spune Dragoş Stanciu despre plăţile pe care le face la stat fiind PFA.

Problema este că „mai greu decât paşii de deschidere a unei PFA este ceea ce urmează după: trebuie să fii la curent cu toate schimbările legislative din domeniul fiscal”, adaugă el.

Mai exact, şi în cazul PFA treaba este tipic românească: colectarea taxelor se face astfel încât contribuabilului să-i fie cât se poate de dificil.

Numărul ghişeelor şi cozile la care trebuie să stea o persoană pentru a deveni PFA nu reprezintă nimic pe lângă ce urmează după.

„Am avut o experienţă cu taxele pentru şomaj: iniţial, acestea nu se plăteau pentru PFA. La scurt timp însă, s-a introdus obligaţia de a le plăti, după care taxele de şomaj s-au scos iarăşi. Asta implică să depui noi declaraţii, iar dacă nu ştii de ele, te trezeşti că plăteşti penalizări”, mai spune Stanciu.

În vara anului 2010, la o distanţă de numai trei luni au fost adoptate două acte normative care au vizat direct Codul fiscal: OUG 58/2010 (adoptată în luna iunie) şi OUG 82/2010 (adoptată în luna septembrie), ambele pentru modificarea aceleiaşi Legii 571/2003 privind Codul fiscal.

Lipsa coerenţei legislative se traduce pentru omul simplu în drumuri noi şi cozi interminabile la ghişeele unor instituţii precum casa de pensii, administraţia financiară şi casa de sănătate, unde trebuie să se depună declaraţii actualizate cu legislaţia.

„Dacă vă arăt câte acte am adunat anul trecut cu plata taxelor pentru PFA, ziceţi că sunt cine ştie ce mare director de bancă sau de firmă. Iar eu sunt un taximetrist. Sunt nişte lucruri aberante. Ne cheamă în fiecare lună să depunem declaraţii. Problema e că fiecare act înseamnă alţi bani”, spune revoltat Aurel, taximetrist care este PFA.

Problemele de care vă puteţi lovi când vreţi să deveniţi PFA

  • Dacă nu aveţi acceptul unui vecin pentru sediul profesional în locuinţa proprietate personală sau închiriată, trebuie să vă găsiţi un alt sediu. Recomandabil un birou închiriat, deoarece astfel nu vă mai confruntaţi cu problema acceptului vecinilor.
  • Dacă numele PFA propuse în primul formular sunt deja folosite, trebuie să propuneţi altele şi să repetaţi procedura de verificare şi rezervare a firmei, care presupune să staţi la coadă de două ori la acelaşi ghişeu.
  • Fără o calificare într-un anumit domeniu (dovedită prin acte de studii sau certificate profesionale) nu puteţi deveni PFA.
  • După ce aţi depus dosarul la Registrul Comerţului, după două săptămâni puteţi primi trei răspunsuri: rezoluţie de acceptare a înfiinţării PFA, rezoluţie pentru dosar incomplet (aveţi termen 15 zile pentru a reface documentaţia) şi rezoluţie de respingere a dosarului (împotriva căreia puteţi formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere la judecătoria din raza sediului social).

Care sunt paşii pe care trebuie să-i faceţi pentru a deveni persoană fizică autorizată

Vreţi să deveniţi Persoană Fizică Autorizată? Pentru aceasta trebuie să vă înregistraţi la Oficiul Registrului Comerţului Teritorial (ORCT) din raza sediului profesional pe care vreti să îl deschideţi. Adrese pentru oficii teritoriale ale Registrului Comerţului aici: http://www.onrc.ro/romana/retea.php#onrc

Scopul înregistrării este obţinerea unui certificat de înregistrare care va conţine codul unic de înregistrare (CUI) emis de ONRC (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului) şi codul de identificare fiscală (CIF) emis de Administraţia Financiară din cadrul ANAF. Acest certificat de înregistrare este un document care vă permite să vă desfăşuraţi activitatea economică în calitate de persoană fizică autorizată.

Care sunt paşii pe care trebuie să-i faceţi pentru a deveni persoană fizică autorizată?

Pasul cel mai important pentru a deveni PFA este înregistrarea la ORCT (pasul 5), însă acest lucru presupune întocmirea unui dosar cu o serie de acte (pasul 4). Vedeţi aici actele necesare:http://www.onrc.ro/documente/ghid/1_pfa.pdf

Cererile tip le puteţi descărca de aici: http://www.onrc.ro/formulare/formular_asoc_proprietari.pdf sau le puteţi obţine gratuit de la sediul ORCT, Biroul de informaţii.

ATENŢIE! Înainte de a vă depune la ORCT dosarul cu actele necesare, trebuie să faceţi alţi trei paşi (paşii

1-3) prin care veţi obţine 3 documente fără de care dosarul dumneavoastră va fi incomplet.

Pasul 1obţinerea acceptului asociaţiei de locatari (dacă este cazul).

În cazul în care vă veţi stabili sediul profesional într-un imobil care are destinaţia de locuinţă, trebuie să obţineţi acordul asociaţiei de proprietari pentru a putea stabili sediul PFA în acest imobil.

Descărcaţi un formular (11-10-160) de aici: http://www.onrc.ro/formulare/formular_asoc_proprietari.pdf

Trebuie să solicitaţi semnăturile vecinilor direcţi (de la etajul superior, de la cel inferior, precum şi de la vecinii cu care aveţi perete comun). Dacă vecinii dumneavoastră şi-au dat acordul, formularul mai trebuie ştampilat şi semnat de administratorul de bloc.

Concluzie: un drum (asociaţia de proprietari).

Pasul 2: Legalizare la notariat a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul în care vă veţi desfăşura activitatea ca PFA.

Mergeţi la notariat şi faceţi o copie legalizată a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul viitoarei PFA. Actul care trebuie legalizat poate fi:

– un extras de carte funciară nu mai veche de 30 de zile

– un contract de vânzare-cumpărare sau contract de donaţie

– un certificat de moştenitor, o hoatărâre judecătorească definitivă privind proprietatea

– un contract de subînchiriere, o declaraţie de luare în spaţiu etc.

Vă costă 6 lei o pagină (spre exemplu, dacă actul dumneavoastră are 3 pagini, veţi plăti 18 lei), iar copia legalizată o obţineţi pe loc.

Concluzie: un drum, un ghişeu.

Pasul 3: verificarea şi rezervarea firmei la sediul ORCT.

„Firma” este de fapt numele PFA, pe care trebuie să-l alegeţi după modelul „nume prenume” sau „nume iniţială prenume”. Spre exemplu: „Ionescu Alexandru PFA” sau „Ionescu A. PFA”.

Acest pas nu depinde de paşii anteriori. Îi puteţi face în orice ordine doriţi.

Sugestie: pentru a salva timpul alocat procedurii de înregistrare ca persoană fizică autorizată este de preferat să parcurgeţi paşii în ordinea indicată. Spre exemplu, acest pas constă în verificarea şi rezervarea firmei şi durează maximum 30 de minute. Dacă aveţi documentele de la paşii 1 şi 2, paşii 3, 4 şi 5 pot fi uniţi, întrucât se desfăşoară la ORCT.

Descărcaţi un formular de aici:

http://www.onrc.ro/formulare/anexa2_cerere_verificare_disponibilitate_pf_v1.pdf

Formularul nu se poate depune online. Mergeţi şi depuneţi formularul la ORCT de pe lângă Tribunalul Bucureşti sau la ORCT de pe lângă tribunalul din reşedinţa de judeţ în care veţi avea sediul profesional. Pentru Bucureşti, adresa: Intrarea Sectorului nr. 1, sect. 3 (Piaţa Muncii, lângă Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Bariera Vergului). Pentru provincie vedeţi adrese aici: http://www.onrc.ro/romana/retea.php#onrc.

Ghişeu: depuneţi formularul şi achitaţi o taxă de 16 lei. În cazul în care numele nu este deja folosit, primiţi o dovadă în 30 de minute. În concluzie, pentru verificarea şi rezervarea firmei trebuie să staţi de două ori la coadă: o dată pentru a achita taxa şi a depune formularul şi o dată pentru a obţine hârtia cu firma dumneavoastră (adică „dovada”).

Dacă numele dumneavoastră este folosit, alegeţi un alt nume şi repetaţi procedura.

Concluzie: un drum, un ghişeu la care staţi de două ori la coadă.

Pasul 4: până acum aveţi trei acte: copia legalizată (pasul 1), acceptul asociaţiei de locatari (pasul 2), dovada verificării şi rezervării firmei (pasul 3). Alcătuiţi un dosar în care includeţi:

1. O cerere de înregistrare completată cu datele dumneavoastră personale.

Formular aici http://www.onrc.ro/formulare/anexa_a_cerere_inregistrare_pf_v4.pdf

2. Dovada verificării şi rezervării firmei, eliberată de ORCT (pasul 3).

3. Carte de identitate sau paşaport (copie xerox semnată de dumneavoastră).

4. Copia legalizată a documentului care arată că aveţi dreptul de a folosi sediul (pasul 1).

5. Acceptul asociaţiei de locatari (pasul 2).

6. Specimenul dumneavoastră de semnătură, în original.

Formular aici http://www.onrc.ro/formulare/principale/anexa7.pdf

7. O declaraţie tip pe proprie răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii. Formular aici: http://www.onrc.ro/formulare/declaratie_art15alin1litb_model2_v4.pdf

8. Documentele care atestă pregătirea profesională sau experienţa profesională (copii xerox cu semnătura dumneavoastră) – pot fi:

– diplomă de studii

– certificat de absolvire a unei instituţii de învăţământ

– atestat de calificare profesională, recunoaştere a calificării dobândite în străinătate etc.

ATENŢIE! La dosar veţi avea nevoie şi de informaţiile din cazierul fiscal, însă de obţinerea acestora se va ocupa ORCT, doar să aveţi grijă să bifaţi punctul 7.5 din cererea pentru înregistrare.

Pasul 5: puteţi opta să depuneţi personal dosarul la sediul ORCT sau prin corespondenţă.

În cazul în care optaţi să mergeţi personal la ORCT, trebuie să parcurgeţi următorii paşi:

1. Obţineţi dovada verificării firmei.

2. În cazul în care aveţi neclarităţi în privinţa completării formularelor, vă puteţi adresa „Biroului de asistenţă” sau ghişeului „Informaţii”. (Pentru Bucureşti, clădirea ORCT, etaj 1).

3. Depuneţi dosarul (alcătuit conform paşilor 1-4) la ghişeul 23 sau 24, unde un funcţionar va verifica dacă lipsesc acte. Dacă dosarul este complet, vi se va întocmi o notă de calcul (aproximativ 250 lei). Vi se dă înapoi dosarul.

4. Achitaţi taxa socotită prin nota de calcul la ghişeul numit „Registratură intrări”. Aici vi se va elibera chitanţa (pe care o veţi adăuga la dosar) şi un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă vi

s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată.

5. Mergeţi din nou la ghişeul unde vi s-a eliberat nota de calcul şi depuneţi dosarul.

Concluzie: paşii 3 şi 5 (care pot fi făcuţi în aceeaşi zi): un drum, 6 cozi la ghişee.

În cazul în care optaţi să depuneţi dosarul prin corespondenţă (la adresele indicate la pasul 3), trebuie să ştiţi că procedura durează mai mult decât dacă vă prezentaţi personal.

REZULTATE PROCEDURĂ – 3 variante

1. Dacă documentaţia este incompletă, vi se emite o rezoluţie de modificare prin care vi se va restitui dosarul. Veţi avea termen 15 zile (cu posibilitatea de prelungire) pentru completarea dosarului şi repetarea pasului 5.

2. Dacă documentaţia este completă, ORCT va emite rezoluţia de admitere a dosarului prin care va dispune motivat înmatricularea în Registrul Comerţului, autorizarea funcţionării şi va trimite dosarul administraţiei financiare pentru luarea în evidenţă fiscală.

În urma înregistrării PFA se va elibera un certificat de înregistrare, care conţine codul unic de înregistrare (C.U.I.) şi codul de identificare fiscală (C.I.F.), – care atestă înregistrarea în Registrul Comerţului, autorizarea funcţionării şi luarea în evidenţă fiscală – şi rezoluţia de la Tribunalul de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului. Acesta poate fi trimis prin e-mail sau poştă ori îl puteţi ridica de la biroul eliberări de la sediul ORCT, în funcţie de cum aţi optat în cererea de înregistrare completată la pasul 4.1.

3. Dacă direcţia ONRC va emite o rezoluţie de respingere a cererii de înmatriculare în registrul comerţului, împotriva rezoluţiei veţi putea formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere la judecătoria din raza sediului social.

Dacă instanţa de judecată admite plângerea dumneavoastră, va dispune prin hotărâre înmatricularea în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionării.

Sursa: Ziarul Financiar

    1. simona 01/09/2015
    2. cristigologan 24/03/2013
    3. Teofil Gavril 07/07/2011
    4. miky 07/07/2011
    5. Alina 08/06/2011
    6. Renus 22/05/2011
    7. Renus 22/05/2011
    8. Iosif 11/05/2011
      • Teofil Gavril 11/05/2011
    9. Iosif 10/05/2011
    10. Iosif 10/05/2011
      • Teofil Gavril 10/05/2011
    11. Iuliana 21/04/2011
    12. Iuliana 20/04/2011
      • Teofil Gavril 20/04/2011
    13. Iuliana 20/04/2011
      • Teofil Gavril 20/04/2011
    14. Teofil Gavril 20/04/2011
    15. Iuliana 20/04/2011
      • Anca 26/08/2012
        • Teofil Gavril 29/08/2012
        • monica 03/10/2012

    Opinia ta